dimineți fericite, zile fericite

Diminețile îmi sunt pline de zâmbete de când tu faci parte din ele.  Îmi place să mă trezesc cu vorbele tale.

Pentru că ne plac zilele ploioase și cafelele cu (puțin) prea mult zahăr; și pentru că ne place să ne plimbăm chiar dacă este frig; pentru că nu avem nevoie de prea multe explicații pentru a ne înțelege unul pe celălalt. Îți spuneam acum câteva săptămâni că nu știu dacă asta e iubire -nu știu nici acum. Și-ți mai spuneam și că nu vreau să mă atașez de persoane noi, iar tu zâmbind mi-ai spus că tu nu ești o persoană nouă ! Cât ne-am putut înșela amândoi…

Pentru că de când faci parte din viața mea totul pare să aibă mai mult sens și pentru că zâmbetul meu are un motiv. Nu știu, chiar nu știu dacă e iubire, dar știu că e fericire.

dimineți fericite, zile fericite

te

Te-am căutat în atâtea locuri, te-am căutat în atâtea persoane, te-am căutat în cuvintele rostite de alții, în zâmbetele necunoscuților, în piese de teatru și cărți de dragoste. Te-am căutat în atâtea locuri nepotrivite și te-am găsit într-o seară târzie chiar acolo unde nu credeam că te voi mai găsi vreodată – în sufletul meu. 

Să nu mă întrebi pe cine am iubit în lipsa ta, să nu mă întrebi dacă am suferit sau am fost fericită în lipsa ta, căci nu-mi mai amintesc, toate amintirile mi-au fost șterse, înlocuite cu arome de dimineți târzii și cafea cu mult zahăr, cu mult prea mult zahăr.

Te .

te

să mă ierți

Am pus punct. Nu mai vreau golul ăsta. Nu mai pot, să mă crezi. Am pus punct. Te rog să nu mai spui că a murit iubirea noastră, căci de fapt eu am ucis-o. Să mă ierți, dar a fost singura soluție. Am pus punct. Alerg cu lacrimi în ochi prin ceață, dar o să și râd într-o dimineață rece. Am pus punct. Să mă ierți !

să mă ierți

like i’m alive again

Nu pot să descriu cu niște simple cuvinte care-mi erau sentimentele și emoțiile în acele clipe. Singurele amintiri pe care le am sunt degetele tale înghețate căutându-le pe ale mele, buzele tale calde șoptindu-mi vorbe doar de noi înțelese, luna -singura martoră, stelele – mii de dorințe nerostite. Nu știu dacă ce simt e adevărat, dar dacă nu este, vreau doar să știi că este cel mai frumos sentiment pe care l-am putut simți în ultima vreme. Iar dacă asta nu este o poveste de dragoste, atunci nu știu -și nici nu vreau să știu- ce este.

like i’m alive again

fragmente

Mi-am imaginat duminicile noastre ca fiind unele dedicate ceaiului si cartilor. Imi vad sambatele ca fiind zilele perfecte pentru a le petrece alaturi de tine, intr-o atmosfera calda, simtindu-ma protejata, iubita, fericita. Imi imaginez toata saptamana ca fiind o nebunie pentru amandoi, prea putin timp efectiv pentru a ni-l acorda propriilor persoane, dar totusi destule momente furate pentru a oferi atentie.

***

Ma vad un copil fericit care a cunoscut iubirea pentru prima data, naiv pentru ca isi imagineaza ca iubirea ar putea fi de ajuns si ca ar putea tine pentru totdeauna unul langa celalalt doi oameni atat de diferiti si totusi cu atatea lucruri in comun.

***

Cand imi este teama, sunetul rasului tau imi inunda gandurile si imi confera o stare de siguranta. De cate clipe este nevoie pentru a te indragosti de omul care sta in fata ta ? De cate zambete pe furis este nevoie pentru a te convinge ? De cate priviri doar de voi intelese ai nevoie pentru a crede ?

***

Pentru ca accepti sa-mi dai din timpul tau, chiar daca nu stiu bine cine sunt. Sa ma ghidezi pe un drum de auto-cunoastere doar pentru ca tu ai ajuns sa ma cunosti mai bine decat am facut-o eu in atatia ani de zile…

fragmente